Irigațiile țin ferma familiei Micu pe linia de plutire
Rapița, semănată de fermierul Cosmin Micu în mai multe etape
Pentru a limita riscurile, Cosmin Micu a ales să semene rapița în mai multe etape, în funcție de perioadele disponibile și de condițiile din teren. O parte a fost semănată în septembrie, iar alte suprafețe au fost însămânțate la începutul lunii octombrie.
”Eu am trei perioade de semănat. Am perioada 10-15, 15-20 septembrie. Și am semănat acum, săptămâna trecută adică, săptămâna 5-7 octombrie încă 150 de hectare. Dacă ai șansa să-ți plouă vreo 5 litri în prima perioadă, sau 10 litri, poate să germineze și să se usuce prima, a doua, am irigat-o, era clar că va răsări și a treia dacă germinează acum cu ploaia aceasta, nu se usucă, că nu sunt temperaturile atât de ridicate cum a fost la mijlocul lunii septembrie. De aceea am mizat pe varianta aceasta”, a explicat fermierul.
Conform acestuia, o eventuală reînsămânțare ar însemna cheltuieli suplimentare într-un moment în care costurile de producție sunt deja ridicate. Lucrările agricole, consumul de motorină și pregătirea din nou a terenurilor ar pune o presiune suplimentară asupra bugetului fermei.
Arendatorii vor redevențe din ce în ce mai mari
Problemele nu se limitează la rapiță, Cosmin Micu a semănat și orz și grâu, însă lipsa precipitațiilor afectează și aceste culturi. Potrivit acestuia, mai are de semănat aproximativ 400 de hectare de grâu, iar suprafețele deja însămânțate așteaptă precipitațiile necesare pentru o răsărire corespunzătoare.
„Pe lângă secetă, costurile de producție reprezintă o altă problemă majoră. O presiune importantă vine și din nivelul arendelor practicate în vestul țării, în unele cazuri, proprietarii de terenuri solicită echivalentul a peste 2.000 de kilograme de cereale la hectar, în timp ce în sudul țării nivelurile ar fi, în general, mai apropiate de 1.000 de kilograme la hectar. În ultimii 15 ani, până acum trei ani, făceai 7-8-9 tone de grâu la hectar. Dar acum, când a venit seceta și nu mai faci, lumea își dă seama că nu mai are bani”, a explicat fermierul.
Cosmin Micu a completat că personal nu acceptă să lucreze terenuri pentru care arenda nu poate fi susținută economic. „Eu oricum nu țin arende nesustenabile. Adică ce nu este sustenabil, nu țin. Mai bine nu lucrez decât să iau în arendă teren care nu este sustenabil”, a firmat Cosmin Micu.
Fermierul subliniază că, deși unele culturi au avut rezultate bune, acestea nu pot compensa automat toate pierderile provocate de secetă. ”Producția bună de porumb mi-a oferit un sprijin, însă situația financiară a exploatației rămâne dependentă de evoluția întregului an agricol”, a mai semnalat tânărul fermier.
Fermierii din Vest, pierderi uriașe din cauza secetei
În vestul țării, seceta a provocat pierderi importante, iar agricultorii speră că autoritățile vor lua în calcul măsuri de sprijin. Cosmin Micu a punctat că un ajutor direcționat către regiunile în care pagubele au fost cele mai mari ar putea reprezenta un sprijin important pentru fermele care trebuie să suporte simultan pierderile de producție și costurile ridicate.
”Deocamdată nu știm dacă eventualele măsuri vor fi aplicate la nivel regional sau dacă vor exista alte forme de compensare. Incertitudinea este cu atât mai mare cu cât nici culturile de toamnă nu oferă, în acest moment, perspective sigure. Fără precipitații în perioada următoare, riscurile se pot extinde de la culturile deja afectate la cele care ar trebui să asigure producția în sezonul următor”, a concluzionat Cosmin Micu.