Prețurile cerealelor continuă să scadă pe piețele internaționale, iar grâul resimte tot mai puternic presiunea. Rusia redeschide rute de export prin Marea Azov, ceea ce ar putea spori oferta disponibilă pe piața mondială.
Cotațiile grâului au scăzut la bursele internaționale, pe fondul incertitudinilor geopolitice și al perspectivelor privind reluarea exporturilor rusești prin Marea Azov. În paralel, Rusia deschide o nouă rută comercială prin portul arctic Murmansk. Pentru România, evoluțiile sunt importante într-o piață în care prețurile interne sunt influențate atât de cotațiile internaționale, cât și de concurența din bazinul Mării Negre.
Grâul pierde teren la bursele internaționale
Piața grâului a înregistrat noi scăderi la sfârșitul lunii octombrie. La bursa Euronext de la Paris, contractul futures cu scadența în decembrie a coborât miercuri, 28 octombrie, la 227 euro/tonă, după o revenire modestă în ședința precedentă. Contractul cu scadența în martie a închis la 225,75 euro/tonă.
În Statele Unite, scăderea a fost și mai pronunțată. La Chicago Board of Trade (CBOT), contractul pentru grâul cu livrare în decembrie a ajuns la 599 de cenți/bushel, echivalentul a aproximativ 197,55 euro/tonă, potrivit datelor din materialul de piață analizat.
Evoluția reflectă presiunea exercitată de perspectivele privind oferta mondială, dar și de incertitudinile legate de comerțul cu cereale din regiunea Mării Negre.
Pentru fermieri, trebuie făcută însă o distincție importantă: cotațiile futures de la Paris și Chicago nu reprezintă automat prețul primit pentru grâul livrat din fermă. Prețurile fizice depind și de calitatea cerealelor, costurile de transport, condițiile contractuale, cererea locală și disponibilitatea cumpărătorilor.
Prețul îngrășămintelor urcă, prețul grâului coboară. Fertilizarea devine o decizie tot mai dificilă pentru fermieri
Rusia redeschide temporar ruta de export prin Marea Azov
Unul dintre factorii care influențează așteptările pieței este reluarea transporturilor de cereale prin Marea Azov.
La 28 octombrie, Reuters a relatat că autoritățile ruse au început să emită autorizații pentru navele care transportă cereale la export, pentru prima dată după suspendarea traficului maritim în zonă, în iulie. Autorizațiile pentru tranzitarea Strâmtorii Kerci urmau să fie acordate până la 15 noiembrie, iar unele nave ar fi urmat să fie însoțite de un convoi naval rusesc.
Reluarea transporturilor este relevantă pentru piața internațională deoarece poate permite revenirea unor volume de cereale pe rutele comerciale tradiționale. Totuși, emiterea autorizațiilor nu înseamnă că exporturile au revenit deja la capacitatea obișnuită. Situația de securitate și funcționarea efectivă a rutelor vor determina cantitățile care pot ajunge pe piețele externe.
Într-o piață sensibilă la raportul dintre cerere și ofertă, chiar și perspectiva unei creșteri a volumelor disponibile poate influența cotațiile.
Murmansk, o nouă alternativă pentru exporturile rusești
Rusia își diversifică și rutele de transport. Potrivit Reuters, la 28 octombrie a început încărcarea unui prim transport de 3.400 de tone de cereale în portul arctic Murmansk. Separat, aproximativ 28.000 de tone de grâu erau programate pentru încărcare în port, cu destinația Casablanca, Maroc.
Noua rută apare în contextul perturbării comerțului prin Marea Neagră și al preocupărilor privind securitatea transporturilor prin Marea Baltică.
În septembrie, porturile rusești de la Marea Baltică au gestionat aproximativ 1,2 milioane de tone de cereale, reprezentând peste 60% din exporturile maritime rusești de cereale din acea lună, conform datelor citate de Reuters.
Extinderea alternativelor logistice poate ajuta Rusia să își mențină accesul la piețele externe. Totuși, un transport inaugural nu demonstrează, în sine, că ruta arctică va putea prelua volume mari în mod constant. Costurile logistice, condițiile de navigație și capacitatea portuară vor conta în dezvoltarea acesteia.
Pentru piața grâului, întrebarea esențială este dacă aceste rute vor permite creșterea efectivă a volumelor exportate și în ce ritm.
Ce se întâmplă cu prețurile grâului în România?
Evoluțiile externe au consecințe și pentru piața românească. România este conectată la comerțul internațional prin Portul Constanța, iar prețurile interne sunt influențate de cererea pentru export, de cotațiile internaționale și de concurența dintre originile disponibile în regiunea Mării Negre.
Datele publicate de UkrAgroConsult la 27 octombrie indicau că, în intervalul 16–23 octombrie, grâul românesc de panificație cu 12% proteină a pierdut 5 dolari/tonă, ajungând la o medie de 283 dolari/tonă FOB Constanța. În aceeași perioadă, prețurile locale ale grâului de panificație, în condiții CPT, au scăzut cu aproximativ 8 euro/tonă față de nivelurile sezoniere recente.
Aceste date arată că piața românească resimțea deja o corecție a prețurilor înainte de ultimele evoluții privind exporturile rusești.
Un alt factor este concurența cerealelor ucrainene prezente în porturile românești. Disponibilitatea mărfii din regiune și ofertele concurente pot influența negocierile comerciale pentru grâul românesc.
Prin urmare, nu doar prețul de la bursă contează. Pentru fermierii români, diferența dintre cotația FOB Constanța și prețul oferit la siloz poate fi la fel de importantă, deoarece include efectele transportului, ale logisticii și ale condițiilor concrete de livrare.
De ce nu evoluează toate prețurile la fel?
Piața cerealelor nu reacționează uniform. Chiar dacă prețurile futures scad, cotațiile fizice din anumite regiuni pot evolua diferit, în funcție de cererea locală, de disponibilitatea mărfii și de costurile de transport.
Datele Bursei Române de Mărfuri pentru săptămâna 15-21 octombrie 2026 ilustrează aceste diferențe. Grâul de panificație era cotat la 1.097 lei/tonă în zona de vest, 1.126 lei/tonă în est și 1.041 lei/tonă în sud. În aceeași perioadă, grâul furajer era cotat la 900 lei/tonă în vest și est, respectiv 985 lei/tonă în sud.
Aceste valori sunt repere regionale pentru perioada indicată, nu prețuri garantate pentru orice fermă sau tranzacție. Ele arată însă de ce producătorii trebuie să urmărească piața în funcție de zona de livrare și de categoria de grâu comercializată.
În plus, prețul grâului de panificație depinde de caracteristicile calitative ale lotului. Conținutul de proteină și ceilalți indicatori contractuali pot influența valoarea comercială și accesul la anumite segmente de piață.
Negocierile de pace și incertitudinea din bazinul Mării Negre
Pe lângă fluxurile comerciale, evoluția conflictului ruso-ucrainean continuă să influențeze piața cerealelor. Perspectivele unor negocieri pot modifica așteptările privind securitatea transporturilor și disponibilitatea grâului pentru export.
Totuși, o eventuală îmbunătățire a situației de securitate nu ar conduce automat la creșterea prețurilor. Dacă aceasta ar permite reluarea unor fluxuri comerciale importante, oferta suplimentară ar putea, dimpotrivă, să accentueze presiunea asupra cotațiilor.
Direcția pieței va depinde de rezultatul concret al negocierilor, de volumul cerealelor exportate și de cererea importatorilor. În acest context, evoluția rutelor maritime trebuie urmărită împreună cu datele privind exporturile și tranzacțiile fizice, nu izolată de acestea.
La ce ar trebui să fie atenți fermierii români?
În perioada următoare, trei elemente vor fi importante pentru producătorii de grâu din România:
- Evoluția cotațiilor internaționale: prețurile futures de la Paris și Chicago pot indica schimbarea sentimentului pieței, fără să reflecte direct prețul local.
- Cererea pentru grâul românesc la Constanța: ofertele cumpărătorilor și ritmul exporturilor vor influența prețurile fizice și diferențele față de cotațiile bursiere.
- Volumul efectiv al exporturilor din regiunea Mării Negre: redeschiderea rutelor rusești și concurența cerealelor ucrainene pot schimba raportul dintre ofertă și cerere.
Pentru fermieri, decizia de vânzare trebuie să țină cont de prețul net obținut după costurile de transport și depozitare, de necesarul de numerar și de calitatea loturilor disponibile. Într-o piață volatilă, compararea ofertelor concrete și a condițiilor contractuale este mai utilă decât raportarea exclusivă la o singură cotație bursieră.