Alexander Degianski, președinte Clubul Fermierilor Români, afirmă că agricultura trebuie tratată ca o componentă esențială a securității naționale, iar România trebuie să treacă de la intervenții de criză și despăgubiri plătite, an de an, fermierilor la investițiile în prevenție.
Alexander Degianski a atras atenția asupra presiunilor tot mai mari cu care se confruntă fermierii, de la creșterea costurilor de producție și schimbările climatice până la accesul dificil la apă, concurența neloială din partea piețelor din afraa UE și îmbătrânirea generațiilor din agricultură.
COSTURI TRIPLE DE PRODUCȚIE, PREȚURI CEREALE CA ÎN 2019
Costurile de producție s-au dublat sau chiar triplat, în timp ce prețurile cerealelor au rămas la nivelul anilor trecuți
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă a vizat dezechilibrul dintre prețurile obținute de fermieri pentru producția agricolă și costurile tot mai mari cu inputurile. Schimbările climatice, impredictibilitatea precipitațiilor și conflictele militare au accentuat dificultățile unui sector în care rentabilitatea devine tot mai greu de asigurat.
„Agricultura, indiferent că vorbim despre cea națională sau internațională, se lovește de cataclisme naturale, dar și antropice”, a punctat președintele Clubului Fermierilor Români, în deschiderea evenimentului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035: Agricultura românească, între provocările prezentului și strategiile viitorului!, organizat de Clubul Fermierilor Români, pe 5 noiembrie 2026, la București.
Degianski a evidențiat faptul că motorina, îngrășămintele și pesticidele au ajus să coste de două sau chiar de trei ori mai mult în ultimii ani, în timp ce prețurile cerealelor nu au ținut pasul cu aceste scumpiri.
„Cel mai bun exemplu pe care îl pot da este că noi, fermierii, vindem cerealele la același preț ca și în anul 2019, pe când costurile cu inputuri, motorină, produse de protecție a plantelor, îngrășăminte s-au dublat sau chiar s-au triplat”, a declarat acesta.
AGRICULTURA ȚINE DE SECURITATE ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ
În acest context, Degianski afirmă că securitatea alimentară trebuie să beneficieze de aceeași atenție ca securitatea militară:
„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugete destinate apărării, dar uităm un singur lucru: că și agricultura ține de securitate și siguranță națională. Hrana provine de la fermieri, nu de pe rafturile supermarketurilor.”
INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA DE APĂ, NU DOAR ÎN DESPĂGUBIRI DE SECETĂ
O altă problemă majoră pentru fermierii din România este gestionarea riscurilor climatice și, în special, accesul la apă pentru agricultură. Deși Dunărea asigură peste 85% din apa vitală pentru irigații, există numeroase zone agricole care nu beneficiază de acces la resurse de apă comparabile.
Soluția pentru aceste regiuni este dezvoltarea unor capacități de stocare a apei, care să permită valorificarea perioadelor cu precipitații abundente și utilizarea resurselor în perioadele de secetă, consideră Degianski.
În opinia președintelui Clubului Fermierilor Români, investițiile în infrastructura de apă trebuie să devină o prioritate pentru statul român, iar legislația trebuie adaptată pentru a facilita realizarea lacurilor de acumulare și a sistemelor locale de irigații.
„România trebuie să înțeleagă că înmagazinarea apei este soluția atunci când ea există în exces și să o folosească în momentele în care ea lipsește.
Mai bine finanțăm lacul pentru irigații, înlesnim legislația, decât să plătim, an de an, despăgubiri”, a afirmat Alexander Degianski.
CITEȘTE ȘI: „CANALOFILUL” din Banat și obsesia care aduce profit. Alexander Degianski: „Irigatul cu motorină este extrem de scump” – Revista Ferma
România a plătit, în ultimii ani, despăgubiri de secetă pentru milioane de hectare cu culturi agricole calamitate de lipsa apei.
CITEȘTE ȘI: Recalculare despăgubiri secetă: câți bani se dau pe hectar pentru culturile calamitate! – Revista Ferma
SUSȚINERE PENTRU TINERII FERMIERI
Alte două probleme majore pentru agricultura din România sunt lipsa de predictibilitate și îmbătrânirea generațiilor de fermieri.
Președintele Clubului Fermierilor Români a atras atenția că simpla identificare a problemei nu este suficientă, fiind necesare programe concrete de formare, mentorat și antreprenoriat pentru tinerii care doresc să intre în agricultură sau să preia fermele existente, dar și de acces la finanțare pentru achiziția terenurilor și dezvoltarea exploatațiilor agricole.
Degianski a afirmat că statul trebuie să sprijine accesul noilor generații la finanțare, în condițiile în care costurile creditării pot deveni prohibitive pentru tinerii fermieri aflați la început de drum:
„Statul trebuie să investească în credibilitatea noilor generații, care, din păcate, au ajuns să se împrumute la costuri aproape imposibile.”
Clubul Fermierilor Români a format deja peste 550 de tineri în cei opt ani de activitate și își propune să ajungă la 1.000 de tineri fermieri absolvenți.
Alexander Degianski a lansat și un apel către celelalte organizații profesionale din agricultură pentru consolidarea dialogului și identificarea unor soluții comune.
CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă cu viitoarele subvenții APIA pentru fermieri pensionari! Câți fermieri cu vârsta peste 65 de ani sunt în România! – Revista Ferma
