Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români, „AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035”, a reunit pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, peste 500 de participanți – fermieri, procesatori, reprezentanți ai Președinției, Guvernului, Comisiei și Parlamentului European, ai instituțiilor financiare internaționale și ai mediului academic. Într-un an marcat de secetă prelungită, prețuri la cereale la nivelul de acum un deceniu și negocieri dificile pentru PAC 2028–2034, conferința a mutat discuția „de la monolog la dialog și de la dialog la angajamente”.
Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români, a deschis conferința cu o radiografie a sectorului: prețul grâului a scăzut cu 52% între 2022 și 2025 (de la 435 la 210 euro/t), costul îngrășămintelor azotate a crescut cu 344% în doar doi ani, iar România a ajuns la 41 de luni consecutive de secetă și depinde 100% de importul de îngrășăminte. În paralel, bugetul PAC propus pentru 2028-2034 scade la 293,7 miliarde de euro, cu 25% sub perioada actuală, la doar 14,7% din bugetul UE.
„Vorbim tot mai mult despre securitate și siguranță națională, mărim bugetele destinate apărării, dar uităm un singur lucru: și agricultura ține de securitate și siguranță națională. România are oportunitatea să facă un lucru de bun-simț – să prevină, nu să repare. Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații și înlesnim legislația decât să plătim an de an despăgubiri”, a declarat Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români.
„Agricultura e un domeniu în care judecata anuală nu e valabilă. De aceea fac un apel către conducerea Guvernului, către premier, să își asume o politică agricolă integrată pe 10 ani: un grup de lucru la nivel înalt, prezidat de premier, și un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi și cu instrumente financiare pe termen mediu și lung”, a spus Florian Ciolacu.
Solicitările Clubului către Guvern:
- Politica Agricolă Integrată – Obiectiv 2035 și un grup de lucru permanent la nivelul Guvernului, prezidat de Prim-ministru;
- un cadru financiar multianual pentru agricultură, cu surse noi – fonduri UE, buget național, Banca Mondială, BERD, private equity;
- menținerea celor doi piloni PAC și plafonarea voluntară în negocierea cadrului financiar multianual;
- un Sistem național integrat de gestiune a riscurilor climatice – propunerea CFRO: circa 540 de milioane de euro pe 3 ani, pentru 6,8 milioane de hectare acoperite;
- un Program național de digitalizare a agriculturii și energie regenerabilă pentru irigații și securitatea îngrășămintelor.
Mesaje instituționale: Președinția, Guvernul și Comisia Europeană
Mesajul Președintelui României, Nicușor Dan, transmis de consilierul prezidențial Radu Burnete, a definit agricultura drept „o infrastructură strategică pentru România, la fel ca energia, transporturile sau apărarea”. Președintele a anunțat trei principii pe care România le va susține la Consiliul European de la finalul lunii noiembrie: alocări europene nereduse pentru agricultură și coeziune, plafonarea și degresivitatea plăților la decizia fiecărui stat membru, cu reinvestirea economiilor în agricultura națională, și o cofinanțare națională suportabilă.
„Concluzia pe care vreau să v-o împărtășesc e poate un pic incomodă, dar e preferabilă unei minciuni elegante: o parte din banii pentru agricultură nu vor mai veni automat de la Bruxelles. Vor veni și de aici, de la București, din planul nostru național. De aceea e important să fiți implicați și consultați atunci când se va construi acest plan”, a declarat Radu Burnete, consilier prezidențial.
„Marea provocare a agriculturii românești nu mai este doar cât producem, ci câtă valoare reușim să păstrăm în economia națională și cât de bine ne protejăm capacitatea de a produce. Nu este suficient să exportăm ceea ce producem – trebuie să avem capacitatea economică de a procesa, de a valorifica și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare”, a transmis Alexandru Avram, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, în mesajul Prim-ministrului Luca Niculescu.
Într-un mesaj video, Comisarul European pentru Agricultură, Christophe Hansen, a arătat că, în propunerea pentru viitoarea PAC, 10% din fiecare plan va merge către zonele rurale, peste sprijinul pentru venit – pentru România, cel puțin 3,89 miliarde de euro.
Panelul I – Dialog România-UE pentru viitorul agriculturii: PAC 2028–2034, buget și finanțare
Primul panel a pus față în față Comisia Europeană, Guvernul României, Parlamentul European, Banca Mondială și fermierii. Highlights:
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins fondul unic și a cerut păstrarea celor doi piloni PAC. A anunțat două programe de credite pe modelul din 2024, cu dobândă fixă de 1,90%, cu ROBOR-ul și comisioanele achitate de Ministerul Agriculturii, și un pachet suplimentar de 100 de milioane pentru amenajări locale de colectare a apei și irigații.
Elisabeth Werner, Director General DG AGRI, a susținut că mai important decât un buget mare este „cât obținem din fiecare euro”, prin instrumente financiare și atragerea capitalului privat.
Achim Irimescu, fost ministru al Agriculturii, a arătat că alocarea României ar scădea de la 21,6 la 16,57 miliarde de euro, fără sume protejate: „cu bugetul propus, fermierii vor primi mai puțin pe hectar decât primesc acum”.
Holger Kray (Banca Mondială): una din trei ferme din UE se află în România, iar nouă din zece au sub 5 hectare. Banca a prezentat programul AgriConnect, la care România s-a alăturat.
Liviu Dobre (Agricover): un euro dat ca ajutor are impact de un euro, dar un euro dat sub formă de garanție de stat mobilizează 70–80 de euro credit în fermă; doar un sfert din suprafața cultivată este asigurată.
Maria Grapini (Parlamentul European), Jurgen Tack (ELO) și Tánczos Barna au avertizat că, fără o sumă dedicată, banii riscă să nu mai ajungă la fermieri, și au cerut o strategie de țară și o voce comună la Bruxelles.
Dan Hurduc, membru al Consiliului Director CFRO, a vorbit despre decapitalizarea fermelor: „orice promisiune făcută fermierilor trebuie să fie bugetată”. Tinerii fermieri formați de Club au închis panelul cu întrebări despre înnoirea generațională.
„Din punctul meu de vedere, fondul unic este o greșeală: România trebuie să meargă în continuare pe cei doi piloni. Nu putem condiționa mâncarea românească de jaloane și ținte. Iar sistemului bancar îi transmit: trebuie să rămâneți alături de fermieri – nu se poate ca atunci când este soare să culegem dobânda, iar atunci când este secetă să cerem falimentul fermierilor români”, a declarat Florin Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Panelul II – Agricultura, o nouă dimensiune în arhitectura de securitate
Compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în Marea Neagră în iulie-septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior; prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5%.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: Marea Neagră a devenit „cea mai periculoasă zonă de pe glob”, iar exporturile de cereale și îngrășămintele sunt ținte ale agresiunii hibride – „dacă nu ești la masa negocierilor, ești în meniu”.
Mark Titterington (Forum for the Future of Agriculture): șocurile „nu mai sunt lebede negre” și nu pot fi gestionate doar cu fonduri de urgență – „fără ferme viabile nu avem securitate de niciun fel”.
Lansări CFRO: Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă (cu WIREN, prezentat de Adrian Ciurtin) – reduceri de 40-100% ale costurilor cu energia – și Programul național de formare a 1.000 de manageri de digitalizare a fermei (2027–2029), prezentat de Bogdan Chiripuci: 40 de serii postuniversitare de 6 luni și o bursă de 6.000 de lei pe lună timp de 12 luni pentru absolvenții angajați în ferme.
Panelul III – Finanțare și competitivitate
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a legat reducerea deficitului de ratingul de țară și de costul creditării pentru fermieri și a confirmat că programul AgriConnect al Băncii Mondiale va însemna câteva sute de milioane de euro, pe mai mulți ani.
Banca de Investiții și Dezvoltare (Teodora Petre) pregătește o garanție de portofoliu pentru agricultură: capital de lucru pe până la 5 ani și, în premieră, credite pentru achiziția de terenuri pe până la 20 de ani. Apelul pentru intermediari se deschide la final de noiembrie, cu produsul la fermieri în T1 2027.
BERD (Victoria Zinchuk) discută linii de credit dedicate agriculturii cu mai multe bănci comerciale; Jabbar Kanani, membru fondator CFRO, a propus leasingul funciar ca sursă de finanțare fără garanție de stat.
Club: modelul economico-financiar al performanței fermelor (prof. Gavril Ștefan, Universitatea pentru Științele Vieții Iași) arată că o scădere de 20% a veniturilor reduce cu 57% numerarul disponibil pentru plata datoriilor; Brokerul de Asigurare CFRO (Georgiana Rusu) a propus PAIC, un pool național al asigurătorilor pentru calamități, în condițiile în care doar 2,5 din 8,2 milioane de hectare sunt asigurate.
„Creșterea economică sănătoasă se bazează pe disciplină – fără disciplină nu există fundație, nu putem construi o casă pe nisip. Adevărata relansare pleacă de la economia privată, nu de la cât grant sau câtă subvenție punem în plus. Iar noul cadru financiar multianual ar trebui gândit de jos în sus, de acolo de unde sunt problemele, nu de undeva de sus, din avion”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Panelul IV – Tehnologie, digitalizare și înnoire generațională
Daniel Buda, prim-vicepreședinte al Comisiei AGRI din Parlamentul European: Parlamentul nu va accepta o PAC fără bani pentru Pilonul II, iar pentru tinerii fermieri a propus un sprijin de minimum 300.000 de euro.
Alina Ujupan (cabinetul Vicepreședintelui Executiv Roxana Mînzatu): România trebuie să treacă de la reacție la ce e pe masă la crearea agendei europene.
Răzvan Teodorescu (USAMV București): vârsta medie a fermierului este de circa 60 de ani, iar doar 2-3% dintre fermieri au studii complete în agricultură.
Panelul s-a încheiat cu lansarea ROVIO – Indexul Național al Valorii și Competitivității Produselor Românești cu Origine Agricolă, proiect public-privat susținut de Club, construit pe peste 15 surse de date, 40 de indicatori și 5 piloni de competitivitate.
„Clubul Fermierilor Români își asumă continuarea acestor procese și urmărirea angajamentelor asumate la conferință, pentru ca la ediția următoare cifrele agriculturii românești să arate mai bine decât astăzi”, a concluzionat Alexander Degianski.
Partenerii conferinței
Conferința Națională AGRI4FUTURE 2026 a fost posibilă cu sprijinul partenerilor Clubului Fermierilor Români:
- Parteneri Platinum: AGV IFN, BCR, Broker de Asigurare – Clubul Fermierilor Români, Prodal, SUMI;
- Parteneri Gold: Cathedral, Kaufland, Penny;
- Parteneri Silver: Abatorul Periș, Agri Drone, BASF, Bayer, Black Sea, Corteva, Holcim, PepsiCo, WIREN și Bridge Energy.
Clubul Fermierilor Români – 1.400 de companii agricole care lucrează cumulat 1,6 milioane de hectare
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă reprezintă peste 1.400 de companii agricole care lucrează cumulat 1,6 milioane de hectare și are peste 580 de absolvenți ai programelor sale de formare. Prin programe de formare, think tank-uri tematice și dialog instituțional cu autoritățile naționale și europene, Clubul susține competitivitatea și reziliența sectorului agroalimentar românesc. Din iunie 2026, Clubul este membru al Confederației Patronale Concordia.