România: 2,8 milioane tone de floarea-soarelui și o piață de export susținută de procesare
Pentru România, USDA estimează o recoltă de 2,8 milioane tone de floarea-soarelui în 2026/27, obținută de pe aproximativ 1,17 milioane hectare, cu un randament mediu de circa 2,4 tone/hectar. La rapiță, producția este prognozată la 3,22 milioane tone, de pe un milion de hectare, cu o medie de aproximativ 3,2 tone/hectar.
În cazul florii-soarelui, România are posibilitatea de a valorifica producția prin două canale comerciale: exportul semințelor și procesarea internă, urmată de comercializarea uleiului și a șrotului. A doua variantă câștigă teren, iar portul Constanța are un rol tot mai important în această activitate. Exporturile de ulei de floarea-soarelui de origine românească prin Constanța au ajuns la aproximativ 43.000 tone în septembrie și octombrie, un volum considerabil mai mare decât cel din aceeași perioadă a anului trecut. Principalele destinații rămân piețele europene și cele din bazinul Mării Negre, Turcia păstrându-și poziția printre cumpărătorii importanți.
Această evoluție arată că România își valorifică tot mai mult capacitatea de procesare și accesul la infrastructura portuară. Exportul de ulei permite obținerea unei valori adăugate mai mari decât comercializarea semințelor ca materie primă, cu condiția ca procesatorii să aibă acces la materie primă și să poată livra produsele finite în condiții logistice competitive.
Constanța preia volume suplimentare de ulei ucrainean. Tranzitul se apropie de 100.000 tone
Un alt factor care contribuie la creșterea activității portului Constanța este tranzitul produselor ucrainene. După ce Ucraina a introdus, în a doua jumătate a lunii octombrie, un regim de prioritate pentru exporturile de uleiuri vegetale, fluxurile de ulei de origine ucraineană prin Constanța au crescut puternic. Volumele cumulate de ulei de floarea-soarelui ucrainean expediate prin Constanța se apropiau de 100.000 tone la începutul lunii noiembrie. Aceste cantități se adaugă exporturilor de origine românească și consolidează poziția portului în comerțul regional cu produse procesate din oleaginoase.
Pentru România, tranzitul ucrainean poate genera oportunități suplimentare și pentru industria locală de procesare. O parte din uleiul de floarea-soarelui provenit din Ucraina intră pe piața românească în regim de import și poate fi utilizată de fabricile locale pentru activități de rafinare. Ulterior, produsele cu valoare adăugată mai mare pot fi comercializate pe piețele europene. Acest circuit economic extinde rolul României dincolo de simpla expediere a mărfurilor. Constanța funcționează simultan ca punct de export pentru producția internă, rută de tranzit pentru marfa ucraineană și centru logistic pentru activitățile de procesare și rafinare.
Cererea Turciei susține prețurile semințelor românești
Pe piața internă, prețurile la floarea-soarelui au început să recupereze după presiunea exercitată de intrarea recoltei în piață. Cererea puternică din Turcia, atât pentru semințe, cât și pentru ulei, contribuie la susținerea ofertelor comerciale. Pentru România, combinația dintre o producție regională de floarea-soarelui revizuită în scădere, cererea turcească și creșterea fluxurilor de ulei prin Constanța oferă premise comerciale favorabile. Totuși, concurența Rusiei și Ucrainei rămâne puternică, iar prețurile vor depinde de disponibilitatea semințelor, marjele de procesare și capacitatea exportatorilor de a menține livrările către piețele externe.
Capacitatea de procesare, rafinare și export prin Constanța poate conta la fel de mult ca producția internă în competiția regională pentru piața uleiurilor vegetale.