Un fermier din Galați preferă să-și consolideze exploatația prin cumpărarea parcelelor din perimetrul fermei, nu prin preluarea unor noi terenuri în arendă.
Anul agricol 2026 a venit cu ceva mai multă ploaie în zona Tg. Bujor, județul Galați, iar culturile de toamnă au răsărit. Pentru inginerul Adrian Dajbog, bilanțul agronomic este bun, însă cel financiar rămâne doar satisfăcător. Costurile de producție au crescut, în timp ce prețul cerealelor a rămas la niveluri care pun presiune pe rentabilitatea fermei.
„Din punct de vedere agronomic a fost un an bun, dar din punct de vedere financiar a fost un an satisfăcător. Dacă producțiile erau mai slăbuțe, înregistram un profit negativ”, spune fermierul.
GRÂUL, VÂNDUT DIN CÂMP CU 82 DE BANI KILOGRAMUL
La recoltare, Adrian Dajbog a valorificat grâul cu 82 de bani kilogramul, preț obținut la vânzarea direct din câmp. La o producție de aproximativ 5-6 tone la hectar, socotelile au permis un mic profit.
„Terenurile s-au scumpit, arenzile s-au mărit, toate s-au scumpit, de la motorină la îngrășăminte. Toate aspectele care concură la producerea unui kilogram de grâu s-au scumpit, iar kilogramul de grâu a rămas la prețul de acum 15 ani”, explică agricultorul Adrian Dajbog.
Pentru a ține cheltuielile sub control, fermierul mizează pe lucrările minime ale solului. În exploatație nu se mai practică arătura de câțiva ani, terenul fiind pregătit cu utilaje specifice tehnologiei minimum-till.
Anul trecut, Adrian Dajbog a avut profit de 1.000 lei/hectar la culturile de toamnă! ”Din 3 tone de grâu, 2 tone sunt cheltuială și o tonă e profit! Subvenția merge pe arendă”, ne-a declarat atunci fermierul. Citește articolul integral!
FERTILIZARE DE SUPRAVIEȚUIRE PENTRU CULTURILE DE TOAMNĂ
În această toamnă, exploatația a însămânțat aproximativ 30 hectare cu rapiță, 90 hectare cu grâu și 100 hectare cu orz. Dacă la rapiță umiditatea solului a fost la limita necesară răsăririi, ploile au permis înființarea culturilor de păioase.
Fermierul a administrat câte 100 kg/ha de îngrășăminte complexe 18-46 la fiecare cultură, o doză pe care o numește „fertilizare de supraviețuire”.
Pentru primăvara anului 2027, planul de cultură prevede 150 hectare cu floarea-soarelui și 50 hectare cu porumb.
PORUMBUL, ȚINUT ÎNTRE 30 ȘI 50 DE HECTARE
După pierderile provocate de secetă, porumbul nu mai ocupă un loc important în structura culturilor. În 2026, fermierul a avut 30 hectare, iar pentru 2027 și-a propus 50 hectare.
„2022, 2023, 2024 și nici 2025 nu au adus un profit la porumb. Am avut niște ani secetoși care ne-au creat pagubă în fermă”, povestește Adrian Dajbog.
500 DE HECTARE SUNT SUFICIENTE! REFUZĂ SĂ MAI IA TERENURI ÎN ARENDĂ
Deși primește oferte pentru preluarea unor noi terenuri în arendă, Adrian Dajbog nu vrea să depășească suprafața actuală de aproximativ 500 de hectare. Consideră că aceasta este dimensiunea la care poate organiza lucrările agricole în condiții bune.
„Pentru 500 de hectare este o fermă calibrată, în care poți să faci lucrările la timp. Nu mai vrem bătaie de cap! Agricultura nu ne dă o notă de siguranță chiar așa de mare” – fermier din Galați.
Fermierul nu renunță însă la investițiile în terenuri. Prioritatea este cumpărarea parcelelor pe care proprietarii din perimetrul exploatației decid să le vândă, pentru a mări suprafața deținută în proprietate, fără să extindă ferma prin noi arendări.
Temperaturile încă ridicate pot favoriza activitatea agenților de dăunare în culturile de rapiță și păioase. Monitorizarea atentă a solelor îi permite fermierului să intervină la timp, dacă situația o impune.
„În agricultură, tot timpul trebuie să te duci și să te uiți!”, spune Adrian Dajbog.