În 2026, fermierul ieșean Marian Topală a practicat pentru prima dată no-till la floarea-soarelui, mai mult de nevoie. Rezultatele la proba cântarului au fost surprinzătoare: 1000 de kilograme în plus la hectar.

Marian Topală lucrează aproximativ 600 de hectare la Top Com Impex Bălțați, o exploatație axată pe producția vegetală, cu o structură de culturi în care porumbul, rapița, grâul și floarea-soarelui ocupă suprafețele cele mai mari.
Anul agricol 2026 i-a adus și prima experiență cu sistemul no-till, aplicată la cultura de floarea-soarelui, pe aproximativ 30 ha.
Aceeași cultură, trei moduri diferite de lucru
Nu a fost o schimbare planificată, ci un rezultat al condițiilor pedoclimatice dificile din toamna și iarna precedente.
„A fost o întâmplare sau, mai bine spus, o neputință. Anul trecut am avut secetă și nu am putut să lucrăm terenul cum trebuie. Apoi au venit ploile și nu am mai putut intra cu plugul, iar după aceea a venit înghețul și din nou nu am putut interveni.
Astfel, din suprafața totală pe care urma să semănăm floarea-soarelui, am ajuns la aproximativ 30 ha arate, 30 ha discuite în primăvară și 30 ha rămase nelucrate și care, ulterior, au fost semănate direct, în no-till. Practic, am avut aceeași cultură, în aceeași fermă, dar cu trei moduri diferite de pregătire a terenului”, a explicat Marian Topală.

1.000 kg/ha în plus cu sistemul no-till
Cele trei variante au făcut posibilă o comparație directă, în condiții apropiate de fermă, nu într-un lot experimental separat, iar rezultatul obținut în sistem no-till i-a atras atenția.
„Cele mai bune rezultate, spre surprinderea mea, le-am avut pe parcela semănată în sistemul no-till.
Am obținut 3.800 kg de floarea soarelui la hectar. În varianta clasică (arătură), am avut 3.400 kg/ha, iar pe suprafața discuită în primăvară am obținut 2.800 kg/ha.
Diferența este importantă și tocmai de aceea vreau să continui experimentul, pentru că este primul an în care am lucrat astfel și vreau să văd cum se comportă terenul și cultura în anii următori”, și-a propus Marian Topală.
În termeni de producție, varianta no-till a depășit sistemul clasic cu 400 kg de floarea soarelui/ha, iar față de terenul discuit în primăvară diferența a ajuns la 1.000 kg/ha.
Un experiment derulat pe mai mulți ani de producție
Întrucât, un singur an agricol nu este suficient pentru o concluzie definitivă privind comportamentul sistemului no-till, decizia pentru următorii 3 ani este ca aproximativ 30 ha să rămână în sistem de lucrări minime.
În toamna aceasta, tot în no-till, pe suprafața respectivă a semănat grâu, la anul va urma rapița și apoi cultura de porumb. Floarea-soarelui ar urma să revină în 2029, moment în care fermierul va putea compara din nou producția cu cea obținută în 2026 și va avea o imagine mai clară asupra evoluției terenului.
„Vreau să urmăresc această parcelă și să văd ce se întâmplă în timp. Mă interesează producția realizată, dar și cum se modifică terenul, cum se păstrează apa și cum evoluează structura și fertilitatea solului.
Cartarea agrochimică și monitorizarea nivelului de nutrienți sunt instrumente necesare pentru stabilirea corectă a fertilizării. Nu putem să lucrăm după aceeași rețetă peste tot.
Trebuie să știm ce nutrienți avem, unde avem nevoie de ei și cât trebuie să aplicăm, pentru că în final toate acestea înseamnă costuri și trebuie să putem controla costurile ca să avem profit”, a subliniat Marian Topală.

Prețul recoltei de floarea-soarelui a acoperit costurile culturii
În 2026, floarea-soarelui a ocupat în total circa 100 ha și a fost înființată cu 3 hibrizi high-oleici. Alegerea are și o justificare economică, deoarece producția cu un conținut ridicat de acid oleic (80-90%) beneficiază de un preț mai bun, prin bonusul acordat la achiziție. În plus, existența în apropierea fermei ieșene a unei baze de recepție Prutul S.A. contribuie la reducerea costurilor de transport. Fermierul a arătat că prețul de valorificare a permis acoperirea costurilor de înființare a culturii.
Prețurile la combustibil și inputuri, disponibilitatea materiilor prime, evoluția piețelor și conflictele internaționale pot modifica rapid condițiile în care este construit un buget agricol. E foarte greu să faci un plan pe termen lung.
6 luni pot să fie deja mult, pentru că nu știm ce se întâmplă cu prețul petrolului, cu motorina, cu inputurile, cu transporturile sau cu situația din jurul nostru. Dar, în același timp, dacă nu ai și puțin optimism, nu poți să continui să evoluezi – MARIAN TOPALĂ, Fermier în jud. Iași, 600 hectare
Porumbul a fost o ”carte câștigătoare” în 2026
În structura de culturi din anul agricol 2025-2026, o pondere semnificativă a avut-o porumbul care a ocupat aproximativ 150 ha. ”În zona fermei noastre, au fost precipitații mai bune decât pe alte suprafețe, chiar din apropiere, și, în toamnă, la recoltarea porumbului, m-am felicitat că am mers anul acesta pe porumb, ca pe o carte câștigătoare.
Producția a trecut de 10 tone/ha. Important este să avem și un preț care să acopere investiția, pentru că îngrășămintele, motorina și toate celelalte inputuri au ajuns la costuri foarte mari”, a spus fermierul.
Marian Topală: Capacitatea de depozitare oferă garanția unui preț bun
Pentru porumb, valorificarea nu a fost stabilită printr-un contract. Capacitatea de depozitare de care dispune i-a permis fermierului să beneficieze de o anumită flexibilitate în alegerea momentului de comercializare.
Marian Topală consideră că evoluția pieței ar putea fi influențată de producțiile afectate de seceta din anumite regiuni europene și de situația exporturilor din zona Mării Negre, însă privește aceste evoluții cu prudență.
Pentru noul an agricol, ”cartea câștigătoare” va fi considerată floarea soarelui, raportul față de porumb putând fi modificat, îndeosebi, în funcție de prețurile îngrășămintelor, motorinei și ale celorlalte inputuri.

Rapița aduce primele încasări importante în 2027
Rapița ocupă, la rândul ei, un loc important în structura fermei, cu aproximativ 170 ha semănate în toamna 2026. Cultura a răsărit uniform și apoi a beneficiat de aproximativ 40 l/mp de precipitații.
Până la finalul lunii septembrie, fuseseră deja efectuate trei tratamente. Toamna caldă și umedă a favorizat dezvoltarea culturii, dar a crescut și presiunea atacului anumitor dăunători.
”Cultura a primit îngrășământ de bază la semănat. O parte din îngrășămintele economisite prin reducerea dozelor planificate inițial pentru floarea-soarelui și porumb a fost direcționată către rapiță.
Rapița este cultura de la care aștept primele încasări importante ale noului an agricol și nu vreau să fac economie tocmai la tehnologia acestei culturi. Nu pot face compromisuri care să afecteze producția”, a punctat Marian Topală.


