Ionel Mărunțoiu, fermier din județul Constanța, pregătește campania de toamnă în lipsa ploilor.
Vrea să semene circa 400 de hectare de rapiță, dar spune că, dacă seceta continuă, va fi nevoit să riște. „Poate o prinde ploaia”, spune fermierul.
În fermă se lucrează deja la pregătirea campaniei de toamnă. De mâine începe tratamentul semințelor de rapiță, grâu și orz, iar combinele sunt echipate pentru recoltarea florii-soarelui.
Din cele 160 de hectare de floarea-soarelui, Mărunțoiu a întors jumătate și a reînsămânțat. Pe cele 80 de hectare rămase din prima cultură estimează că va intra la recoltat în aproximativ o săptămână.
IONEL MĂRUNȚOIU RISCĂ DIN NOU CU RAPIȚA ÎN TEREN USCAT: „DACĂ AR DA O SFÂNTĂ DE PLOICICĂ…”
Pentru rapiță, planul este de aproximativ 400 de hectare, însă totul depinde de apă.
„Dacă ar da o sfântă de ploicică, să băgăm rapița asta! Ea trebuie semănată până la 1 septembrie. Am de gând să cultiv vreo 400 de hectare, dar depinde de ploaie.”
Fermierul spune că va încerca să înceapă semănatul chiar și fără ploaie, asumându-și riscul ca sămânța să nu aibă imediat umiditatea necesară: „Urmează fertilizarea, încorporez îngrășământul, pregătesc patul germinativ cu al doilea disc și o pun în pământ la ghici. Poate o prinde ploaia.”
A PIERDUT DOUĂ MILIARDE DE LEI VECHI CU RAPIȚA
Experiența unui an în care rapița i-a adus o pierdere de ordinul miliardelor de lei vechi îl face acum mult mai prudent. A cultivat atunci peste 400 de hectare, dar seceta i-a compromis cultura.
Ionel Mărunțoiu: „Am pierdut două miliarde de lei. Pusesem vreo 400 și ceva de hectare. Atunci m-am lecuit.”
Lecția acelui an îl face să evite, în actualele condiții de secetă, investițiile mari în sămânță. Pentru rapița pe care intenționează să o semene anul acesta, va folosi sămânță de soi produsă în fermă, mult mai ieftină decât hibrizii.
„Recunosc că hibrizii au un potențial mai bun, dar sunt scumpi. Dai vreo 500 și ceva de lei pe hectar. Dar dacă nu răsare, ce ai făcut? Ai pierdut!”, spune Mărunțoiu.
300 DE TONE DE AZOTAT DE AMONIU PENTRU PRIMĂVARĂ
La îngrășăminte, fermierul spune că a cumpărat din timp 300 de tone de azotat de amoniu, la aproximativ 3 lei/kg, cu TVA și transport, cu circa 30% mai puțin decât anul trecut.
„Fără azot nu se poate. Am preferat să dau banii și să le avem.”
Pentru fertilizarea de toamnă a ales să cumpere o formulare cu fosfor mai puțin, după ce prețul MAP 11-52 a ajuns la aproximativ 7 lei/kg.
Pentru anul agricol următor, Mărunțoiu și-a propus să cultive circa 400 ha de grâu și 360 ha de orz. Recent a achiziționat și o semănătoare de păioase.
AȘTEAPTĂ 2,6–2,7 TONE LA FLOAREA-SOARELUI
După trei ani cu veri secetoase, fermierul speră la producții mai bune. La floarea-soarelui estimează 2.600–2.700 kg/ha, iar la cele 80 de hectare de porumb speră să ajungă la aproximativ 5 tone/ha, față de numai două tone în anii secetoși.
„Fără apă nu faci masa a o mie de boabe.”
„LA UN PREȚ DE 2,50 LEI, NU AI CUM SĂ IEȘI PE PLUS”
Problema rămâne însă piața. Floarea-soarelui se vinde în jur de 2,50 lei/kg, iar porumbul este în zona de 90 de bani/kg, spune fermierul: „La 2,50 lei este un preț care nu te încurajează. Nu ai cum să ieși. Dacă te duci cu două tone la hectar la floare, la prețul ăsta, oricum ești în gaură.”
Vezi AICI cele mai recente prețuri de tranzacționare și evoluția acestora de la bursele internaționale pentru grâu, porumb, rapiță, soia, floarea-soarelui, țiței!
La o producție de două tone/ha, floarea-soarelui aduce 5.000 de lei/ha la prețul actual, în timp ce numai arenda îi costă aproximativ 1.100 de lei/ha, iar celelalte costuri pun presiune pe marja de profit.
Pentru agronomul Ionel Mărunțoiu, campania de toamnă începe, așadar, cu o singură mare necunoscută: ploaia.
CITEȘTE ȘI: Anul acesta, Ionel Mărunțoiu a ajuns la a 50-a campanie de seceriș
