Porumbul neirigat a dat 10 tone/hectar, după 6 ani consecutivi de secetă.
În Bărăgan, ploile din primăvară au schimbat radical anul agricol. La Agromec Gârbovi, porumbul neirigat trece de 10 tone/ha, iar floarea-soarelui a depășit 3,5 tone/ha.
PORUMBUL NEIRIGAT A DAT 10 TONE/HECTAR ÎN BĂRĂGAN
Iulia Blagu administrează peste 900 de hectare în zona Urziceni, județul Ialomița. La jumătatea lunii septembrie, în Bărăgan încă se recolta floarea-soarelui, o situație neobișnuită pentru această zonă. Întârzierea recoltatului a fost însă efectul unui an agricol cu totul diferit.
„Anul acesta nu am mai avut șansa de foarte mult timp să recoltăm în luna septembrie atât floarea-soarelui, cât și porumbul. Prin grația divină, a primit foarte multă apă. Cantitatea de ploi venită până la sfârșitul lunii mai, inclusiv până la jumătatea lunii iunie, a dus la acest rezultat”, spune Iulia Blagu.
La porumbul neirigat, estimările trec de 10 tone/ha, o producție care schimbă complet perspectiva după anii de secetă.
„Cu cât recoltăm mai târziu, cu atât rezultatele sunt mai bune”, spune fermiera.
PESTE 3,5 TONE LA FLOAREA-SOARELUI
La floarea-soarelui, ferma a depășit 3,5 tone/ha, iar recoltarea a continuat pe solele care au beneficiat de apă în momentele importante ale vegetației.
Pentru Iulia Blagu, diferența dintre acest an și anii precedenți nu înseamnă însă că problemele provocate de secetă au dispărut.
ȘASE ANI DE SECETĂ AU LĂSAT URME ÎN SOL
Chiar și pe un cernoziom de foarte bună calitate, efectele schimbărilor climatice se văd, după cum observă Iulia Blagu: „Dacă în zona noastră aveam un cernoziom de foarte bună calitate, această degradare, ca urmare a schimbărilor climatice, a trecerilor foarte subite de la ger la căldură extremă, se vede în modul în care se comportă solul.”
După șase ani de secetă, Iulia Blagu a schimbat și felul în care lucrează pământul. În ultimii 3-4 ani, la Agromec Gârbovi, arătura a fost eliminată complet.
DE LA ARĂTURĂ LA MINIMUM TILLAGE, CU OCHII SPRE NO-TILL
Lucrările de bază au rămas discuirea și scarificarea, iar în acest an ferma a făcut pasul spre minimum tillage. Ținta este ca, în următorii 4-5 ani, sistemul să evolueze către no-till.
Și structura culturilor s-a schimbat radical. Dacă în urmă cu 5-6 ani prășitoarele ocupau peste 400 de hectare, acum suprafața lor a coborât sub 100 de hectare.
În schimb, rapița a crescut de la 175 de hectare la peste 220 de hectare, ca o formă de protecție în fața riscurilor din sezonul rece. O ploaie de 35-50 de litri venită imediat după semănat a creat condiții bune pentru cultură.
ȘAPTE COMUNE, TERENURI NECOMASATE ȘI CARTARE PE FIECARE PARCELĂ
Ferma lucrează terenuri din șapte comune, într-o zonă în care suprafețele sunt foarte necomasate. De aici și nevoia unei agriculturi tot mai precise.
În acest an a început cartarea agrochimică, pe câte 100 de hectare anual, cu o ciclicitate de cinci ani. Obiectivul este ca fertilizarea să fie adaptată cât mai exact nevoilor fiecărei zone din fermă.
700.000 DE EURO ÎN INVESTIȚII ȘI UN PAS SPRE PROCESARE
În ultimii doi ani, investițiile au depășit 700.000 de euro: combină nouă, cisternă, două remorci de capacitate mare, tractor destinat lucrărilor în sistem minimum-till și semănători noi.
Dar Iulia Blagu nu vrea ca ferma să rămână doar producătoare de materie primă.
MOARĂ PE PIETRE PENTRU PRODUCEREA FĂINII INTEGRALE
Următorul proiect este o moară pe pietre, de peste 100.000 de euro, pentru producerea făinii integrale destinate brutăriilor artizanale care lucrează cu maia.
Grâul de panificație produs în fermă depășește 14% proteină, iar din anul viitor în rotație ar urma să intre și secara.
„Fără procesare va fi destul de greu să rămânem performanți. E foarte greu să rămâi performant doar din producerea de materie primă” – Iulia Blagu.
Vezi și: IULIA BLAGU va semăna ORZUL cu grija unui nou ATAC de Melolontha! Toamna trecută, viermele alb i-a produs pagube pe 20 de hectare dintr-o solă de 100 ha însămânțate în Bărăgan